CUVIOSUL CASIAN MONAHUL
Mănăstirea Putna
(secolul al XV-lea)

Acest părinte vrednic de pomenire a fost unul din cei mai vestiţi caligrafi şi împodobitori de cărţi bisericeşti de la Mănăstirea Putna. Era cu metania din Mănăstirea Neamţ, unde s-a nevoit mulţi ani în plăcere de Dumnezeu şi smerită ascultare. Aici, în şcoala de grămătici a marii lavre, a învăţat monahul Casian de la cei mai iscusiţi dascăli şi miniaturişti, atât limbile greacă şi slavonă, cât şi copierea şi împodobirea cu miniaturi a cărţilor de slujbă. Astfel, în puţină vreme a devenit un renumit călugăr caligraf în Mănăstirea Neamţ, scriind cu răbdare şi migală numeroase manuscrise. Numele său devenise cunoscut în mănăstirile din Moldova.

Auzind de aceasta voievodul Ştefan cel Mare şi dorind să-şi înzestreze ctitoria sa de la Putna, care atunci se zidea, cu cărţi de slujbă, a poruncit monahului Casian să-i scrie mai întâi mineiul pe luna august, cu slujba hramului mănăstirii, Adormirea Maicii Domnului. Pe fila 44 se găseşte următoarea însemnare: „Acest minei pe august l-a scris Ştefan Voievod, domnul Ţării Moldovei, cu mâna păcătosului Casian". Mineiul a fost terminat de scris, probabil, în anul 1466. Un an mai târziu, adică în 1467, monahul Casian termina de scris şi împodobit, la cererea marelui voievod, al doilea minei, pe luna noiembrie.

Venind la Putna cu egumenul Ioasaf, monahul Casian a fost printre cei dintâi dascăli şi miniaturişti care au întemeiat vestita şcoală de caligrafi din această mănăstire. Aici a mai scris şi alte cărţi bisericeşti şi a format mai mulţi ucenici, care i-au continuat această duhovnicească îndeletnicire.

Aşa nevoindu-se Cuviosul Casian ca la 50 de ani, mereu rugându-se şi împodobind cărţi bisericeşti spre slava lui Dumnezeu, către sfârşitul secolului al XV-lea a adormit cu pace în obştea Mănăstirii Putna.